Cronica Viseuana

… şi partidele!

Dovada vocaţiei doctrinare a PNL este aducerea lui Liviu Marian Pop la palatul Victoria, secretarul general al FSLI fiind proba fabianismului practicat de Crin Antonescu. În teritoriu însă, nuanţele unui roşu al „sângelui vărsat de clasa muncitoare” predomină în ADN-ul liderilor, ceea ce înseamnă că de fapt „socialismul revoluţionar” este o condiţie premergătoare utilitarismului şi liberalismului burghez.

Mai mult...

Verde în faţă!

Scrisul la ziar este, dincolo de conotaţia conferită de legislaţia muncii, care validează drept activitate liberală jurnalismul, un mod de viaţă a cărei particularitate nu poate fi însuşită decât cu munca cititului, educarea -până la acuitate, a logicii şi observaţiei, mai pe la începutul carierei, apoi cu multe şi –uneori, triste şi profunde renunţări... De aceea, jurnaliştii sunt priviţi aidoma fiinţelor ciudate; cu respect şi recunoştinţă, cu duşmănie sau ironie, sau, uneori, chiar cu ură...

Mai mult...

Adio, alegeri libere!

Scriu, din instinct aceste rânduri şi inima mea de acum, bate aidoma inimii celui care în primăvara anului 1990 vorbea de la microfonul “Europa Liberă” despre cozile de topor ale securităţii cioplite din carne de miner! Scriu, după ce am aflat faptul că în tot judeţul Maramureş a intrat în vigoare un “cod roşu”, care va pune cruce alegerilor libere din România! Iată, despre ce este vorba…

Mai mult...

Muc cel mic…

“Nu este, desigur, întâmplător că materialismul dialectic reprezintă concepţia filozofică a proletariatului, o clasă în ascensiune, care, în munca sa creatoare de noi aşezări sociale, de noi valori cultural şi morale, nu poate păşi înainte decât având încrederea şi certitudinea pe care i-o dă propria lui filosofie.” Devine realitate contondentă nu numai la Vişeu de Sus ci, chiar în toată ţara, întâlnirea cu urmaşii celor la care făcea referire, în 1946, Lucreţiu Pătrăşcanu, autorul citatului de mai sus, cărora le este ruşine de originea comunistă, dar nu le este jenă de inepţiile cu care caută să prostească lumea!

Mai mult...

Drumul către un Nou început…

Am anunţat candidatura mea, iniţial din partea PDL, într-un momen extrem de dificil, când partidul lui Traian Băsescu era la pământ. Am fost întrebat de ce o fac şi am răspuns că şi după plecarea lui Boc şi Băsescu trebuie să fie viaţă în partid! Apoi, a venit Ponta cu mesajul său şi al PSD fără nici un echivoc în ce priveşte „Ignor” pentru Piaţa Universităţii din Bucureşti şi celelale judeţe care fuseseră „ocupate” de aceeaşi filozofie şi astfel, mi-am declinat opţiunea în favoarea „Verzilor”. Intrarea în competiţie a lui Vasile Coman „Vărzaru” pune capăt dorinţei mele de a porni pe acest drum –

Mai mult...

Cel mai frumos crăciun din viaţa mea -3,…

Nu ştiu cât a durat –ca timp, vederea acelei încăperi unde mi-am petrecut cel mai frumos crăciun din viaţa mea, însă în acest interval al alunecării prin subţirimea timpului cu toţii am avut sosirea dinspre infernul păcatului şi al minciunii în chiar clipa euharistiei, căci eu aşa îmi aduc aminte de nea Gheorghe, clopotarul din Ieud, probabil cel mai sărac om din sat, de parcă iubirea cu care ne-a primit în modesta lui casă şi muntele de varză ar fi fost, chiar sangele şi trupul lui Cristos, care ni s-a dat pentru iertarea păcatelor!

Mai mult...

Cel mai frumos crăciun din viaţa mea -2, …

Rememorând această excepţională sărbătoare de acum 22 de ani, ajung la concluzia că pentru mine a fost cel mai frumos craciun din viaţă, imaginea pe care mă voi strădui să o eliberez de sub energia cuvintelor fiind cu adevărat de o puritate exemplară, iar mie mi-a oferit atunci –fără să realizez decât mai târziu, peste 2 ani, la vizita lui Ioan Paul al II lea la Budapesta, faptul că Dumnezeu era cu adevăr în imediata mea apropiere, că El este mereu cu noi! În „cursa de Ieud” lumea nu era veselă deloc. Ţăranii, deşi mai numeroase mi se păreau a fi femeile, aveau feţele posomorâte, triste, chiar îngrijorate. Nemţii obosiseră şi ei. Deodată, de undeva dintr-un buzunar al unuia din ei a început să îşi facă loc prin spaţiul cu iz de praf de sunetul celor de la Dire Straits!

Mai mult...

Cel mai frumos crăciun din viaţa mea …

Vreme de aproape 2 ani, seara de seară, de luni până vineri la ora 19:30 intram pe uşa restaurantului Berlin, la ora când băieţii din orchestră îşi terminau pauza, astfel încât, după o vreme unii îşi potriveau ceasurile iar ceilalţi zâmbetele… Eu, Grigore şi „Broscanul” sau „Broască”, eram nedespărţiţi din momentul în care am reuşit să-i scap din „mrejele” trustului Carpaţi şi, firesc, eram oaspeţii lui Winfried Heidenreich –şeful de sală, al sectorului german de la Berlin, cel care nu doar ne-a hrănit, dar ne-a aprovizionat cu toatele produsele prohibite ale regimului ceauşescu: hârtia igienică, pasta de dinţi, săpunul, ţigările occidentale, berea străină, cafeaua.

Mai mult...

Mafia din presa românească

La mijlocul anilor 90 -pe vremea când Sorin Dimitriu era şef la Fondul Proprietăţii de Stat -FPS, cotidianul Ziua edita din banii FPS un supliment financiar. Dar, asta până într-o zi când Sorin Dimitriu a refuzat să mai finanţeze "Ziua Financiară". Ce a urmat este lesne de înţeles, mai ales pentru cei care îl cunoşteau pe SRS. O campanie furibundă împotriva lui Dimitriu. Aflat la Budapesta în concediu, Sorin Dimitriu a fost reperat de Roşca Stănescu care, prin interpuşi mi-a cerut să fac rost de chitanţe din care să rezulte cheltuieli de mii de dolari pe care, chipurile Dimitriu i-ar fi cheltuit din banii instituţiei. Am refuzat în ciuda unui şantaj la care am fost supus şi după ce mi-am anunţat colegii de la Londra, dar şi pe şeful de cabinet al primului ministru Radu Vasile, am venit la sediul FPS unde am ţinut o conferinţă de presă. Au fost invitaţi exclusiv reprezentanţii mediilor de stat, recte TVR, SRR şi ROMPRESS. Televiziunea şi Radioul au hotărât să nu de-a publicităţii informaţiile despre scandalul ZIUA-FPS, dar opinia publică a aflat în sinteză ca urmare telegramei de presă al ROMPRESS. SRS m-a acţionat în judecată -la judecătoria sect. 1 Bucureşti, dar în urma întâmpinării mele cazul a fost închis. Afacerile din presa românească au fost favorizate de statul român. Mafia din presa românească a fost asistată -ca de altfel în toate domeniile, dirijată de magistraţii din Justiţie!

Mai mult...

Oglindă, oglinjoară…

În acea zi de ianuarie mi-am dat întâlnire cu Cornel Ivanciuc, la cârciuma din colţul străzii Lemnea, iar el a venit punctual –aşa cum îl ştiam. Descendentă a familiei Brătianu, femeia care îl însoţea mi-a oferit spre cumpărare acest document pe care –mi-a mai spus ea, l-a obţinut contra sumei de 200 de dolari de la nişte ţigani, care dăduseră deja iama prin imobilul din Primăverii furând tot ceea ce era la îndemână. L-am cumpărat -pe datorie, căci eu nu deţineam dolari la acea dată. Apoi, am băut câte-o cafea şi ne-am despărţit. Întrucât şi inima şi mintea îmi spuneau că nu sunt în siguranţă în propria mea ţară, am plecat.

Mai mult...